RECOMANDĂRI DE MONTARE ȘI ÎNTREȚINERE

FAȚADE VENTILATE DIN LEMN TERMOTRATAT

STRUCTURA SUPORT

  • Înainte de a monta lambriurile propriu-zise, se recomandă utilizarea unei folii impermeabile anti-condens (se va monta înainte de montarea structurii suport). Aceasta are rolul de a împiedica pătrunderea vântului și a apei din precipitații în spațiul dintre lemn și perete însă permite circulația vaporilor din condens spre exterior.
  • Se utilizează șipci din pin termotratat, sau din lemn de larice, stabilizat prin uleiere, având dimensiunile șipcii de minim 20*50mm.
  • Se recomandă ca fiecare capăt al elementului de fațadă să se așeze pe propriul element de structură suport.
  • Distanța dintre șipcile suport trebuie să fie de minim 50cm.
  • La placarea orizontală, șipcile suport se vor monta vertical (fig. 1), iar la placarea verticală șipcile se vor monta orizontal (fig.2).
fig. 1
fig. 2
  • Distanța între elementele de structură ar trebui să fie de maxim 20 ori grosimea lambriului (profilului).
  • Șipcile suport se vor fixa cu ajutorul holșuruburilor și a șuruburilor, pe peretele suport, pentru a se asigura planeitatea la montaj.
  • Nu se vor folosi produse de etanșare (silicon, mastic etc). Între baza construcției din lemn și sol trebuie asigurată o distanță de minim 30 cm și utilizarea benzilor para-păsări, care împiedică intrarea păsărilor, insectelor sau a frunzelor, dar nu împiedică buna ventilare a fațadei.
 

PRINDEREA

Dacă prinderea va fi vizibilă, vor fi necesare cel puțin 2 șuruburi pentru fiecare punct de prindere, substructură. Lungimea șurubului trebuie să fie de cel puțin 2,5 ori grosimea profilului și să fie din oțel inoxidabil sau echivalent. Pentru a evita fisurarea profilelor, acestea trebuie pre-perforate.

Se poate folosi burghiu cu zencuitor, astfel ca șurubul să fie la același nivel cu suprafața fațadei. Este important să se asigure o distanță suficientă faţă de marginea profilului (minim 4mm).

Pentru prinderea ascunsă, în cazul lamelelor profilate special pentru conectori se recomandă utilizarea accesoriilor (cleme de prindere ascunsă). Exemplu (fig.3 și 4)

Fig. 3

Fig. 4


TRATAMENTUL DE SUPRAFAŢĂ (ULEIERE)

  • Când lemnul este expus la intemperii fără tratament de suprafață, acesta își schimbă culoarea și structura de suprafață. Din cauza radiațiilor UV și a fluctuațiilor de umiditate, după câteva luni, lemnul termotratat devine gri și pot lua naștere fisuri superficiale.
    Utilizarea uleiurilor de terasă cu pigment permite păstrarea culorilor individuale ale pardoselii, reducându-se astfel procesul de îmbătrânire a lemnului. În plus, acesta oferă protecție împotriva radiațiilor UV și reduce absorbția de umiditate, astfel încât fisurarea superficială a lemnului să fie redusă.
 

SFATURI DE APLICARE A ULEIULUI DE PROTECȚIE

  • Suprafața trebuie să fie curată și uscată. Aplicați uleiul de întreținere într-o zi calmă, ușor înnorată, pentru a împiedica uscarea prea rapidă a uleiului. Dacă pardoseala termotratată este expusă la apa în decurs de 24 de ore după uleiere, atunci trebuie să aplicați un nou strat de ulei.
  • Agitați bidonul și amestecați uleiul cu tijă de amestec. Aplicați un strat subțire de ulei, cu o rolă cu păr scurt, un burete sau un aplicator asemănător, pe lungimea lamelei. Uleiați câte 2 -3 lamele concomitent sau pe câte o secțiune mai mică.
  • Ștergeți uleiul în exces utilizând o cârpă ce nu lasă scame. Pentru o poziție de lucru mai bună, înfășurați cârpa pe o matură.
  • Continuați să ștergeți câte 2 -3 lamele până când terminați întreaga suprafață.
  • Lăsați să se usuce timp de 24 de ore fără a fi supusă traficului.
  • Dacă observați pete de culoare mai deschisă, înseamnă că lemnul termotratat a absorbit uleiul. Efectuați o nouă aplicare de ulei pe respectivele zone.
 

NOTĂ:

  • Lemnul este un produs natural – proprietăți ale materialului lemnos crescut în mod natural, respectiv caracteristici ce nu sunt considerate defecte sau erori, sunt:
  • Îmbătrânirea suprafeței lemnului fără tratament de suprafață (decolorare);
  • Diferențe de culoare;
  • Formarea de mici crăpături pe suprafață și la capete datorită „lucrării” lemnului;
  • Tendința de deformare;
  • Pete aspre cauzate de tulburări (anomalii) de creștere.