Procesul de termotratare a lemnului este 100% ecologic si consta in ridicarea temperaturii in cuptoare pana la 220 grade C. Pentru obtinerea lemnului termotratat sunt utilizate doar trei elemente: caldura, aburul si apa.
Astfel, structura celulara a lemnului este modificata, acesta devenind ultra-rezistent din punct de vedere al formei in prezenta/absenta umezelii, este eliminata posibilitatea aparitiei fisurilor si prezinta o extraordinara eficienta impotriva atacului cariilor, ciupercilor si insectelor.
Estetic si functional, produsele din lemn termotratat reprezinta o solutie arhitecturala moderna, mai ales datorita nuantei de baza eleganta Caffè Tostato.
Aceste proprietati fac ca lemnul termotratat sa se preteze constructiilor decorative, constructiilor de interior si exterior, precum: placarea fatadelor de cladiri si terase (civile sau industriale), piscine, pardoseli de terase.
COLORIMETRIE: disciplina care se ocupa cu detectarea variațiilor de culoare, in cazul de față avem un exemplu de PIN și FRASIN unde ΔL * = 0 este valoare de referință, 0 reprezintă culoarea lemnului netratat. Odată cu scăderea lui ΔL sub valoarea 0 vom observa o creștere în intensitate a gradului de întunecare.
ESENȚĂ | TEMPERATURĂ TRATAMENT | DENSITATE kg/mc | PIERDERE DE MASĂ | MEE (%) Eficiență hidroscopică | ASEV (%) Rezistență la umflare | Umiditate (%) | Rezistența la compresie | Rezistența de forfecare | Rezistență la încovoiere | Modul de elasticitate | Duritate |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
PIN | NETRATAT | 520 | 0 | 0 | 0 | 12,0% | 54 | 10,4 | 90,4 | 10707 | 2,4 |
PIN | 185° C | 493 | -2,7% | 34,8% | 39,4% | 7,1% | 60,9 | 10,8 | 82,4 | 10453 | 1,7 |
PIN | 215° C | 458 | -6,8% | 53,5% | 47,5% | 5,0% | 58,8 | 9,5 | 71,4 | 9748 | 1,8 |
FRASIN | NETRATAT | 729 | 0 | 0 | 0 | 11,5% | 59,9 | 17 | 120,3 | 12112 | 4,4 |
FRASIN | 185° C | 708 | -4,3% | 43,9% | 49,4% | 5,6% | 83,5 | 15,1 | 115,1 | 15491 | 4,8 |
FRASIN | 215° C | 684 | -13,2% | 56,2% | 58,1% | 4,4% | 78,8 | 11,7 | 94,5 | 14207 | 3,9 |
DENSITATEA: definită ca raportul dintre masă (kg) și volum (m3). Fiecare material are o densitate diferită. Variația acestui parametru indică o modificare structurală internă a lemnului tratat termic.
PIERDEREA DE MASĂ: măsurată ca scădere în greutate procentuală, este dată de pierderea extractivă a lemnului sub formă de reziduuri solide, lichide și emisii gazoase. Semnul valorii este negativ deoarece este o scădere de masă, crește pe măsură ce temperatura de tratament crește.
MEE(%) EFICIENȚĂ HIDROSCOPICĂ: valoarea procentuală indică creșterea higrorepelentei probelor termotratate, adică capacitatea acestora de a nu recupera umiditatea odată expuse la umiditatea aerului (65%) după tratament, comparativ cu materialul netratat. Valoarea crește pe măsură ce temperatura de tratament crește, cu atât valoarea este mai mare și eficiența higroscopică este mai bună.
ASEV(%) REZISTENȚĂ LA UMFLARE: valoarea procentuala indica capacitatea lemnului tratat de a nu suferi variatii dimensionale (umflare) in urma expunerii la umiditatea aerului (65%), fata de cel netratat. Eficiența crește pe măsură ce temperatura de tratament crește. Cu cât valoarea este mai mare, cu atât vor apărea mai puține variații dimensionale în material.
UMIDITATE: indică conținutul procentual de apă din lemnul tratat. Cantitatea de apă scade pe măsură ce temperatura de tratament crește.
REZISTENȚA LA COMPRESIUNE: indică sarcina de rupere (măsurată în MPa) a probei supuse compresiunii până la rupere. Scade odata cu cresterea umiditatii dar are o tendinta variabila in functie de temperatura de tratare, in general totusi creste fata de materialul netratat, cu cat valoarea este mai mare si rezistenta este mai mare.
REZISTENȚA DE FORFECARE indică sarcina de rupere (măsurată în MPa) a probei care are loc în funcție de direcția paralelă cu planurile de alunecare, adică paralelă cu firul (forfecare tangenţială). Valoarea măsurată tinde să scadă în comparație cu cele netratate, dar cu o relevanță mai mică la conifere decât la copacii cu frunze late.
REZISTENȚA LA ÎNCOVOIERE: indică capacitatea lemnului de a-și recăpăta forma inițială la sfârșitul aplicării unei forțe care tinde să-l îndoiască, măsurată în MPa. Valoarea masurata scade pe masura ce temperatura de tratament creste, la temperaturi mai ridicate lemnul tratat termic tinde sa-si pastreze forma care i se imprima mai mult decat cel netratat.
MODULUL DE ELASTICITATE: exprimă relația dintre tensiune și deformare, adică descrie relația dintre efortul aplicat și deformația rezultată. Este foarte afectată de umiditate și densitate. Valorile obtinute sunt variabile in functie de temperaturile de tratare dar intotdeauna mai mari decat cele netratate. Prin urmare, va fi necesară o forță mai mare pentru a obține o deformare a lemnului tratat termic. Cu cât valoarea (măsurată în MPa) este mai mare, cu atât forța care trebuie aplicată este mai mare.
DURITATEA: indică deformabilitatea plastică a unui material și este definită ca rezistență la deformarea permanentă. Măsurată cu metoda Brinell care constă în aplicarea unei forțe cunoscute asupra unui penetrator și măsurarea lățimii amprentei lăsate pe material. Cu cât duritatea este mai mare, cu atât amprenta la sol este mai mică. Tendința detectată este variabilă chiar dacă în general duritatea scade pe măsură ce temperatura de tratament crește. Cu cât duritatea materialului netratat este mai mică, cu atât scade scăderea în urma tratamentului.
DURABILITATE: durabilitatea naturală a unei specii de lemn este definită ca rezistența sa intrinsecă la atacul de către organisme precum ciupercile. Încercarea efectuată conform standardului EN 350 definește clasele de durabilitate așa cum se arată în tabel și permite clasificarea, printr-un test de laborator, a durabilității lemnului tratat termic și a clasei obținute.
CLASĂ DURABILITATE | REZISTENȚĂ | DURATĂ VIAȚĂ (ani) |
---|---|---|
1 | Rezistență foarte mare | Peste 50 |
2 | Rezistență mare | Între 35 și 50 |
3 | Rezistență medie | Între 15 și 25 |
4 | Rezistență mică | Între 5 și 15 |
5 | Rezistență foarte mică | Între 0 și 5 |
ESENȚĂ | NETRATAT | 185° | 200° | 215° |
---|---|---|---|---|
PIN | 4-5 | 3 | 3 | 2 |
FRASIN | 5 | 3 | 2 | 1 |
Unele esențe raportează un interval de durabilitate între două clase, acest lucru se întâmplă deoarece durabilitatea naturală este calculată pe baza diferitelor specii de ciuperci pentru care este detectată o clasă diferită de durabilitate. Evident, acest lucru se reflectă și în datele obținute pentru lemnul termotratat, ducând astfel îmbunătățirea să fie variabilă în funcție de tipul fungic considerat.
Lemnul este un produs natural – proprietăţi ale materialului lemnos crescut în mod natural, respectiv caracteristici ce nu sunt considerate defecte sau erori, sunt:
-Îmbătrânirea suprafeţei lemnului fără tratament de suprafaţă (decolorare);
-Diferenţe de culoare;
-Formarea de mici crăpături pe suprafaţă şi la capete datorită „lucrării” lemnului;
-Tendinţa de deformare;
-Pete aspre cauzate de tulburări (anomalii) de creştere.